FOTO/ AUDIO/ Rețeta legumicultorilor timișeni care au pariat pe producție
Articol de Radio Timișoara, 27 iulie 2019, 10:39
12 legumicultori timișeni au înființat cea mai nouă cooperativă legumicolă din jud Timiș, “Grădina bănățeană”.
Perspectiva unei piețe mai sigure, dar și cantitatea mai mare de legume valorificate prin intermediul cooperative, i-a determinat pe cei 12 să se asocieze. În plus, nou-înființata cooperativă a depus și câștigat deja un proiect în valoare de 90.000 de euro prin Grupul de Acțiune Locală Timiș-Torontal-Bârzava de la Deta.
Președintele Gelu Berlovan spune că banii au fost investiți într-un spațiu comercial, într-un depozit și într-un aprozar mobil.
“În primul rând, trebuie să deschidem un spațiu, care e foarte important. O să ne montăm o hală frigorifică, pentru că toate produsele legumicole sunt perisabile și vom avea nevoie de așa ceva, un aprozar mobil în care vom fi, în urma unui traseu stabilit, în diferite comune vom reuși să vindem produsele, o mașină frigorifică și restul cheltuieli de funcționare. Proiectul e implementat pe 18 luni după care vom accesa un alt proiect unde vom veni cu contribuții pentru a ne dota cu diferite mașini de sortare, de ambalare, poate utilaje de prelucrat terenul de plantat pe care le vom folosi împreună”, psune Gelu Berlovan.
Cooperativa “Grădina bănățeană” a fost inițiată de Nelu Iovan, reprezentantul Grupului de Acțiune Locală Timiș-Torontal-Bârzava, care a identificat mai întâi legumicultorii din aria GAL-ului dar și nevoile acestora încă de acum doi ani.
“În urmă cu doi ani am început să identificăm producătorii agricoli din aria GAL-ului și în special producătorii funcționali și ne-am orientat spre cei care au primit finanțare prin măsura <Tânărul fermier> și am încercat să îi sprijinim. Ca necesitate, această asociere este sine qua non, fără de care nu se poate. Am trăit experiența finanțării în prima perioadă de finanțare când prin GAL au fost finanțați 16 tineri fermieri, activitatea lor a fost foarte grea, s-a terminat foarte greu, nefiind organizați, marfa lor nu ajugea la consumator decât printr-un lanț foarte lung. În aceste condiții, am încercat să îi conving de necesitatea organizării într-o cooperativă agricolă și, în acest fel, să aibă, un cuvânt de spus pe piață”, explică Nelu Iovan.
Pentru a merge mai departe pe propriile picioare, cooperativa bănățeană are nevoie de un an bun de producție care să asigure un rulaj mare de marfă. Marfa este foarte diversă: roșii, ardei, fasole verde, castraveți, cartofi, ceapă, morcovi și pătrunjel. Din toamnă, strategia de culturi s-ar putea schimba în funcție de nevoile de pe piață, spune președintele Berlovan care adaugă că ușa este deschisă și pentru alți producători cu condiția ca aceștia să producă cu adevărat.
Ascultați reportajul realizat de Remus Nistoran:
