Timișul poate avea un Institut de Cercetare în Biotehnologii Agricole, însă proiectul bate pasul pe loc în parlament
Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Lovrin poate primi statutul de Institut de Cercetare în Biotehnologii Agricole, însă există o serie de obstacole.
Articol de Radio Timișoara, 17 septembrie 2024, 09:36
Proiectul de lege a primit aviz favorabil în Senatul României, dar acum bate pasul pe loc în Camera Deputaților, forul decizional.
Conducerea stațiunii spera ca legea să fie promulgată încă de la începutul primăverii. Se pare însă că anumite interese blochează pentru moment viitorul institut, spune conf. dr. ing. Marinel Horablaga, directorul stațiunii timișene.
“Din informațiile pe care le am eu, și îmi asum ceea ce spun, din păcate, sunt interese imobiliare, funciare sau cum vreți să le numim și în zona noastră. Sunt de fapt, puținele terenuri pe care statul le mai are în proprietate și încă sunt o țintă. Speră în continuare că vor putea să pună mână pe ele”, spune Marinel Horablaga.
Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă de la Lovrin administrează 2.242 de hectare de teren agricol. Din această suprafață, doar 1.076 de hectare au securizat dreptul de proprietate. Diferența, pentru care există hotărâri judecătorești definitive, are nevoie și de “voință politică” pentru a fi puse în aplicare.
“Atunci când s-a înființat Stațiunea de Cercetare Experimentală Agricolă Lovrin, pentru că așa era în acea perioadă, din rezerva de stat și din rezerva regală au fost împroprietărit Institutul de Cercetări Agricole cu această suprafață de teren. Academia de Științe Agricole și Silvice nu a făcut altceva decât, în calitate de succesor al ICAR, să-și ceară aceste terenuri. Deci, să ne înțelegem și repet, le-a primit din rezerva regală. Sunt documente clare. Instanța a hotărât că Academia are dreptate, i-a dat sentințe favorabile. Aceste sentințe nu sunt puse în aplicare nici astăzi. (Reporter> Există posibilitatea ca aceste hotărâri de instanță să-și fie puse în aplicare?) Da, dacă se dorește, dacă există voință politică”, spune Marinel Horablaga.
Speranțe și proiecte europene ratate
În ciuda tergiversărilor, prof. univ. dr. ing. Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice din România, este optimist și speră că, în scurt timp, demersul va avea finalul dorit.
“Proiectul de lege a trecut prin Senat, este la Comisia de Învățământ de la Camera Deputaților. Am avut primele întâlniri acolo. Rămân de clarificat anumite probleme. Sunt și interese de a nu-i da drumul. (Reporter: Pe cine încurcă acest lucru?) Ah, sunt mai mulți, inclusiv de aici, din zonă. Nu vă faceți probleme, că la încurcat sunt mulți. Problema este că, atunci când trebuie să construiești ceva, faci mai greu, dar indiferent cine ar fi, eu sunt convins că vom ajunge la o finalitate, pentru că institutul este o necesitate și pentru zona noastră, și pentru România, dar și pentru ceea ce înseamnă relațiile în regiunea noastră europeană”, spune Valeriu Tabără.
Directorul stațiunii Lovrin, Marinel Horablaga, vorbește despre impactul negativ pe care îl are această întârziere în tot ceea ce înseamnă accesarea de fonduri europene și programe de cercetare.
“Atunci când ești institut, stai la masă cu institutele, atunci când ești doar o stațiune de cercetare, stai la masă, eventual cu stațiunile de cercetare. Atât partea de finanțare, cât și partea de vizibilitate a instituției, până la urmă, a științei românești”, mai spune Marinel Horablaga.
În anii ‘80, la stațiunea de la Lovrin au fost create două soiuri de grâu, care s-au bucurat de multă apreciere în piață Alex și Ciprian. Iar mai nou, cercetătorii de aici au lansat cu succes alte două soiuri de grâu, care confirmă, Dacic și mai ales Biharia. Tot la Lovrin au fost create patru soiuri valoroase de cânepă, cu aplicații în industria farmaceutică, alimentară, dar importante și pentru producția de fibre.
Reporter: Remus Nistoran
