Concert aniversar „György Kurtág 100 de ani”, la Lugoj

Lugojenii îl vor celebra pe marele compozitor György Kurtág, la împlinirea celor 100 de ani.

Articol de Simona Stoița, 19 februarie 2026, 15:50

Concertul aniversar „György Kurtág 100 de ani” va avea loc astăzi, 19 februarie 2026, la Casa Bredicenilor din Lugoj, începând cu ora 18:00.

În program, lucrări de György Kurtág:

• Kafka-Fragmente op. 24, pentru soprană și vioară;
• Signs, Games and Messages pentru vioară;
• Transcriptions from Machaut to J. S. Bach pentru pian la patru mâini;
• Requiem for the Beloved op. 26, pentru soprană și pian;
• Drei lieder auf gedichte von János Pilinszky op. 11 a, pentru bas și pian;
• „Játékok” pentru pian.

Își dau concursul profesori, studenții și alumni FMT-UVT:

• lect. univ. dr. Aura Twarowska – mezzosoprană
• conf. univ. dr. Adriana Dogariu – pianistă
• asist. univ. dr. Evelin Roman – pianistă
• Anca Domuța – mezzosoprană
• Sebastian Covaci – bas
• Adrian Popovici – vioară
• Peter Tradnik – pian
• Cristina-Maria Buga – pian
• Csilla Bordos – pian
• Ilinca Pfeiffer – pian
• Oana Malcoci – pian

Vor susține alocuțiuni omagiale:

prof. univ. dr. habil. Lucian-Emil Roșca, conf. univ. dr. Gabriel Almași – cadre didactice ale Facultății de Muzică și Teatru din Timișoara, alături de prof. dr. Constantin-T. Stan, coordonator al evenimentului, muzicolog, membru marcant UCMR.

Organizator: Primăria Municipiului Lugoj.

Parteneri: Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, Revista Actualitatea Muzicală, Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Muzică și Teatru a Universității de Vest Timișoara, Asociația pentru Cultură Bănățeană Timișoara, Casa de Cultură „Traian Grozăvescu” Lugoj.

György Kurtág – compozitor, pianist

„Cetățean de Onoare al Lugojului (la propunerea subsemnatului și a regretatului ing. Ladislau Udvardy, fost președinte de onoare al Societății Culturale „Arató Andor”), György Kurtág s-a născut într-un imobil situat pe actuala str. Smârdan (fostă Honoriciului), petrecându-și copilăria pe str. Xenopol.

A urmat cursurile elementare la Şcoala Primară Israelită din Lugoj, studiind muzica, la Conservatorul lugojean, cu Clara Peia-Vojkicza (pian) şi Filaret Barbu (teoria muzicii).

Liceul „Coriolan Brediceanu” – Lugoj

Unul dintre reperele luminoase ale biografiei lui Kurtág îl constituie cursurile gimnaziale urmate la Liceul „Coriolan Brediceanu” din urbea natală, între anii 1936 şi 1940, unde i-a avut ca profesori pe Filaret Barbu (muzică), Virgil Simonescu (desen), Ferdinand Dionne (limba franceză) şi Felician Brînzeu (limba şi literatura română), magistru care i-a marcat cariera și formația intelectuală, un adevărat mentor, cel care a contribuit la „devenirea sa ca intelectual în limba lui Eminescu” potrivit mărturisirii maestrului.

Peste ani, sub imperiul emoționantei revederi, în 2008, a orășelului său natal, maestrul îi va dedica profesorului și mentorului său Colindă-Baladă, op. 46, capodoperă a muzicii camerale, care va fi interpretată pe importante scene festivaliere europene, la Cluj, Szombathely și Paris.

Liceul Piarist – Timișoara

Începând cu anul 1940, György Kurtág s-a stabilit la Timişoara, pentru a urma cursurile Liceului Piarist, unde va suţine şi examenul de bacalaureat.

Va studia pianul, în particular, cu Magda Kardos, iniţiindu-se şi în compoziţie cu Max Eisikovits.

Academia de Muzică „Franz Liszt” – Budapesta

În 1945 va susţine cu succes examenul de admitere la secţia de compoziţie a Academiei de Muzică „Franz Liszt” din Budapesta, unde intenţiona aprofundarea studiilor sale muzicale cu Béla Bartók, personalitatea care întruchipa plenar idealul său muzical.

La începutul anului 1946, György Kurtág devine, pentru câteva luni, organist al bisericii reformate timişorene din Piaţa Sfânta Maria.

Din timpul anilor petrecuţi la Academia din Budapesta datează relaţiile de prietenie cultivate cu obstinaţie, de-a lungul timpului, cu György Ligeti, un compozitor cu obârşie transilvăneană, inspirat în câteva opusuri din varianta belințeană a baladei Miorița.

Momentul întâlnirii cu Kurtág, înainte de susţinerea examenului la Academia budapestană, îi va prilejui mai târziu lui Ligeti creionarea unui plastic portret spiritual al viitorului său prieten şi colaborator: „Îmi plăcea timiditatea lui Kurtág, atitudinea sa introvertită şi totala sa lipsă de vanitate şi înfumurare. Era inteligent, sincer şi, într-o modalitate complexă, simplu”.

Paris

Finalizarea studiilor academice va fi încununată prin obţinerea licenţei în pian, muzică de cameră şi compoziţie, dar adevărata sa experienţă muzicală va debuta la Paris, unde, între anii 1957 şi 1958, îşi va consolida formaţia de creator, frecventând cursuri de analiză muzicală cu Olivier Messiaen, compoziţie cu Darius Milhaud şi psihologie muzicală cu Marianne Stein.

Experienţa sa de corepetitor va fi fructificată la Filarmonica Naţională din Budapesta, între anii 1960 şi 1968, fiind apoi cooptat ca profesor de pian şi muzică de cameră la Academia de Muzică „Franz Liszt”, unde va activa până la pensionare, în 1986.

Berlin, Viena

S-a perfecţionat la Berlin ca bursier DAAD (Deutscher Akademischer Austauschdienst).

Vocaţia sa europeană s-a manifestat plenar în ultimele decenii ale secolului trecut prin invitarea sa, în calitate de compozitor rezident, în mari centre culturale europene: Wissenschaftskolleg zu Berlin, unde a colaborat cu Berliner Philharmoniker, şi la Viena, prilej cu care a predat lecţii de masterclass la Wiener Konzerthaus.

În 1995, la Stuttgart, cu prilejul Festivalului Muzical European dedicat comemorării celor 50 de ani de la terminarea celei de-a doua conflagraţii mondiale, Kurtág şi-a adus importanta sa contribuţie la elaborarea „Recviemului împăcării”, monumentală creaţie colectivă a 14 maeştri din Europa, Asia şi America.

Marele creator nu a reprezentat o ţară anume, fiind perceput ca un homo europaeus contemporan, mesager al spiritualităţii spaţiului cultural central şi sud-est european.

Olanda

Următoarea perioadă, György Kurtág o va petrece în Olanda, la invitaţia unor prestigioase instituţii: Société Gaviniès, Conservatorul Regal din Haga, Centrul Muzical „Vredenburg” din Utrecht, Concertgebouw NV şi Opera Olandeză din Amsterdam, Ansamblurile „Schönberg” şi „Asko”, Cvartetul „Orlando” şi Trioul „Osiris”.

În 1999, la Berlin, i se decernează „Ordinul de Merit în Ştiinţe şi Arte”, răspunzând apoi şi invitaţiei lansate de Ensemble Intercontemporain, Conservatorul din Paris şi Festival d’Automne, care determină rămânerea sa în capitala franceză timp de doi ani.

Maestrul bănăţean, vorbitor fluent a șase limbi, între care şi o expresivă limbă română, cu ingenue reminiscenţe lexicale interbelice (limba rusă şi-a însuşit-o, potrivit mărturisirii sale, pentru a-şi oferi plăcerea de a-l citi în original pe Dostoievski, iar în ultimii ani şi-a îmbogăţit aria lingvistică învăţând şi limba greacă clasică), foloseşte cuvintele cu o maximă parcimonie.

Cuvântul reprezintă pentru Kurtág un simbol semantic, iar rostirea şi asocierile topice şi morfologice reflectă responsabilitatea şi seriozitatea celui care îl emite.

Aceeaşi semnificaţie o atribuie şi notelor muzicale, fiind un adept convins al esenţializării expresiei printr-o riguroasă condensare a acesteia.

În viziunea sa, un singur sunet poate fi capabil să exprime un univers semantic, esenţa unei expresii senzoriale, a unei întâmplări, amploarea unui strigăt, delicateţea unui suspin, geometria unui gest.

În virtutea acestui postulat, Kurtág se exprimă cu dezinvoltură în creaţiile sale dedicate unei singure voci sau unui singur instrument: „Omagiu lui John Cage”, pentru vioară, violă sau violoncel solo (în „Semne, Jocuri şi Mesaje” pentru coarde), „Omagiu lui Ligeti”, pentru vioară solo („Hipartita, op. 43”), ş.a.

Deşi cuprinde un număr însemnat de opusuri, acoperind aproape toate genurile muzicii instrumentale, camerale şi simfonice, ca dimensiune creaţia lui György Kurtág este relativ restrânsă.

Această coordonată a spaţialităţii temporale este compensată însă printr-o intensă comprimare şi esenţializare a mesajului sonor, precum şi printr-o maximă concizie expresivă de factură weberniană.

Un deziderat major al lui Kurtág îl reprezintă realizarea unui „maximum de expresie cu minimum de mijloace muzicale”.

Creaţia lui Kurtág se supune unei perpetue fluidităţi, structurile formale care susţin edificiul sonor la un moment dat sunt transfigurate, generând o stranie senzaţie de evoluţie.

Într-adevăr, opusurile maestrului sunt doar în aparenţă definitiv conturate şi finisate, ele fiind susceptibile pentru ulterioare reluări în vederea unor noi opţiuni, configuraţii şi dezvoltări (aşa-numitele works in progress – „lucrări în dezvoltare”).

În acelaşi timp, Kurtág lasă uneori deschise opţiunile pentru alegerea instrumentului căruia îi este dedicată lucrarea: „Ligatura – Omagiu lui Yehudi Menuhin”, pentru două viole sau două violine, sau violină şi violă; „Omagiu lui J. S. B”., pentru vioară solo sau flaut, sau oboi, sau trio de coarde; „Omagiu lui R. Sch., op. 15 D”, pentru clarinet şi tobă bas sau violă şi pian, sau pentru soprană şi vioară.

Maestrul György Kurtág cinstește pe toate meridianele numele Lugojului, matricea sa spirituală, citadelă a interculturalității, a armoniei etnice și confesionale. La mulți ani, maestre!” (autor: Constantin-T. STAN, muzicolog, membru UCMR; preluare text facebook Constantin-Tufan Stan, prin amabilitatea autorului.)