Vot favorabil în CJ Timiș pentru Strategia comună de valorificare turistică a Canalului Bega, în zona transfrontalieră

Strategia comună de dezvoltare şi valorificare a potenţialului turistic al Canalului Bega în zona transfrontalieră România-Serbia a fost fost aprobată, miercuri, în şedinţa de plen a Consiliului Judeţean Timiş.

Articol de Carla Chiu, 25 februarie 2015, 14:41

‘Proiectul se derulează, pe de-o parte, pentru lucrările de dragare, ecologizare, consolidare, reparaţii ale malurilor, prin Administraţia Bazinală de Apă Banat, pe de alta, sunt lucrări care se derulează prin Primăria Municipiului Timişoara pentru pregătirea staţiilor de îmbarcare/debarcare pentru circulaţia navigabilă pe Bega. Există şi un al treilea proiect, să adunăm toate aceste entităţi, primăriile localităţilor până la graniţa cu Serbia şi toate primăriile din Serbia de pe tot traseul până la vărsarea în Dunăre a Begheiului, pentru a putea crea un proiect foarte bine dirijat, care poate aduce satisfacţii’, a declarat Titu Bojin, preşedintele CJ Timiş, citat de Agerpres.

Conform strategiei, până în anul 2030, bazinul bănăţean al Canalului Bega va deveni unul dintre punctele de atracţie preferate ale turiştilor, pe care cei doritori se vor putea plimba cu vapoare uşoare de agrement, din România până în Serbia, dar şi pe teritoriul ţării vecine.

Primul pas s-a făcut de autorităţile locale din Timiş şi de riveranii sârbi în cadrul studiului privind ‘Valorificarea potenţialului turistic de-a lungul Canalului Bega România – Serbia şi promovarea investiţiilor prioritare transfrontaliere comune’, derulat de administraţia judeţeană prin Agenţia de Dezvoltare Timiş (ADETIM), proiect cofinanţat de Uniunea Europeană prin Programul de Cooperare Transfrontalieră România – Serbia şi care beneficiază de un buget total de 500.000 de euro (din care 424.000 de euro reprezintă partea nerambursabilă, 44.000 de euro este cota de participare a Guvernului României, 6.780 de euro este contribuţia Consiliului Judeţean Timiş şi cu 24.000 de euro, a partenerilor sârbi).

‘Noi gândim valorificarea Begheiului într-o viziune mai amplă, nu ne limităm la canal, ci ne gândim şi la dezvoltarea economică din zona riverană. Ne interesează atât transformarea Canalului Bega într-o destinaţie turistică facil vizitabilă, cât şi la extinderea şi diversificarea ofertei turistice, la creşterea calităţii serviciilor turistice, la renovarea, reabilitarea, modernizarea şi construirea infrastructurii posibile de transport a pasagerilor şi a nodurilor intermodale pentru creşterea conectivităţii transportului de pasageri, terestru, fluvial si aerian’, a spus Lucia Pătruică, manager de proiect.

În paralel, administraţiile locale riverane şi cea judeţeană, dar şi vecinii sârbi, schiţează, deja, evenimente de impact (culturale, artistice, ecumenice, sportive, pachete de servicii turistice integrate etc), care să satisfacă dorinţele oaspeţilor ce vor veni în zonă.