Coniacul de Teremia Mare, povestea unei tradiții viticole pierdute

Coniacul produs în localitatea timișeană a fost înregistrat în anii 1980 la OSIM sub numele Vinars de Teremia Mare.

Articol de Radio Timișoara, 22 iulie 2025, 14:53 / actualizat: 22 iulie 2025, 15:59

Pe câmpiile pe care acum grâul așteaptă combinele pentru recoltat, în urmă cu mai bine de 40 de ani, erau plantate aproximativ 2.000 de hectare de vie.

Soi rar de struguri

Coniacul avea la bază un soi arhaic de struguri, pe care localnicii îl numeau majarcă, adus în Banat din estul Franței de etnicii germani, își amintește Dumitru Popa, care pe vremuri a lucrat la viile IAS-ului.

“Soiul se numea majarca, erau câte 5-10 kilograme de struguri la un butuc Aveam hală de altoire. Vindeam mulți butași”, spune Dumitru Popa.

Timișeanul își amintește că se produceau atât de mulți struguri la Teremia Mare încât toamna, la cules, se folosea până și ștrandul din localitate pentru depozitarea lor. Vinul care nu mergea la producția de coniac se exporta mai ales în Franța pentru calitățile remarcabile.

“Toamna se umplea ștrandul cu struguri și de acolo veneau cu remorcile și încărcau oamenii cu furca. Îi duceau, îi fierbeau și făceau coniac. Tot vinul care era atunci la IAS pleca export în Franța. Întrebându-i pe cei care veneau <De ce cumpărați voi vin, n-aveți vin, că eu știam că Franța e renumită în vinuri>, mi-au spus că vinul de la Teremia conține mult fier. Ei îl combinau pe al lor cu al nostru, pentru că al lor nu avea elementele lui”, spune Dumitru Popa.

Rețeta pierdută

Declinul s-a produs după 1990 atunci când au început retrocedările. Pentru că un hectar de grâu sau porumb este cu mult mai ușor de înființat și întreținut decât unul de vie, noii proprietari au început să scoată butucii, spune Nicolae Oprea, la acea vreme juristul Direcției Agricole Județene Timiș.

“La data când a început desfințarea IAS-urilor, mai bine zis când a început aplicarea Legii fondului funciar și restituirea terenurilor, la Teremia Mare erau peste 600 de hectare, țin minte că eram în Comisia de Fond Funciar. Dacă mergi în Teremia Mare, din acele soiuri de viță de vie care se cultivau în urmă cu 40-50 de ani, cred că nu mai există niciun butuc”, spune Nicolae Oprea.

Nu doar că s-a pierdut soiul de struguri din care se făcea coniacul la Teremia Mare, ci și rețeta, odată cu plecarea în masă a etnicilor germani.