Perdelele forestiere, soluția unui agricultor arădean pentru protejarea culturilor

Perdelele forestiere sunt soluția găsită de fermierii din zonele de șes unde irigațiile lipsesc iar precipitațiile sunt rare.

Articol de Radio Timișoara, 15 februarie 2024, 09:58

Fenomenul de încălzire globală are efecte concrete și nedorite la Nădlac. Verile toride, precipitațiile modeste și lipsa unui sistem de irigații au transformat această zonă într-un adevărat pol al secetei.

Situația creată i-a determinat pe fermierii din zonă să caute soluții alternative. Crearea de perdele forestiere este soluția pe care a găsit-o Kelo Milan.

Fermierul arădean a sacrificat 38 de hectare pentru a-și salva restul de 310 hectare pe care le lucrează.

De ce perdele forestiere?

Argumentele lui Kelo Milan nu sunt puține și sunt susținute de realitatea ultimilor ani, care a însemnat producții mici, realizate cu costuri mari.

“În primul rând riscul de secetă și riscul de a nu mai produce atât profit mediu pe an și în același timp de a fi conștient că de fapt pădurea poate în 10-15 ani de zile să rezolve o grămadă de probleme create la noi în zonă. La noi în zonă nu există păduri. Vedem ce se întâmplă în momentul în care se apropie norii cu ploaie, vedem că în Ungaria plouă. La 10-15  km distanță de noi, există pâlcuri de pădure, există acele liziere. Această pădure a fost făcută de maghiari în urmă cu 20-25 de ani de zile și vedem pe radar meteo cum norii se întorc și merg pe marginea graniței. Eu sunt convins că principala problemă este aceasta a lipsei de pădure”, spune Kelo Milan.

Fermierul din județul Arad atrage atenția că atacurile rozătoarelor și poluarea pot fi rezolvate de o perdea forestieră.

„Un al doilea lucru foarte important, de exemplu în acest dar avem un atac imens de șoareci, păssările prădătoare nu au unde să-și facă cuib. În al treilea rând avem trei vămi la noi în oraș. Gândiți-vă câte camioane, câte mașini nici stau ore în șir și cât de poluat este aerul în această zonă. În al patrulea rând ar fi eroziunea solului”, spune Kelo Milan.

Împădurirea, o decizie dificilă

La Nădlac, terenurile agricole sunt în mare parte de categoria întâia și a doua adică au un potențial de producție ridicate. În plus, prețul unui hectar depășește 10.000 euro.

Decizia de a împăduri este una extrem de dificilă. Balanța a fost înclinată însă de programul de împădurire, care oferă o susținere financiară agricultorilor.

“În zona de nord a orașuluiui Nădlac, unde nu au fost niciodată irigații. Sunt conștient că modificările climatice sunt atât de agresive încât trebuie să luăm niște decizii ferme și să le luăm la timp. A fost o decizie extrem de grea. Calculul economic pe termen scurt îmi demonstra că nu merge să împăduresc, dar pe termen lung poate însemna pentru generația următoare  un profit mai mare decât ar însemna pentru mine, pe termen scurt, acel hectar de teren cultivat„, spune Kelo Milan.

Fondurile PNRR, o soluție

Fermierul din Nădlac recunoaște că soluția găsită pentru protejarea culturilor era aproape imposibilă în lipsa unor finanțări oferite prin PNRR și din fondul de mediu.

„În cazul în care nu era o finanțare prin PNRR prin fonduri europene, cu siguranță nu-mi permiteam să împădurez, fiindcă sunt niște costuri totuși importante. Este un program care finanțează integral această împădurire, dar cu anumite plafoane. Evident, prin aceste măsuri, pentru 12 ani de zile, UE îți oferă 190 euro compensare. Aș mai vrea să adaug o primă pentru partea de carbon, oferită printr-un alt proiect pentru pădure nou înființate, este pentru 20 de ani de 465 euro”, spune Kelo Milan.

Cele 38 de hectare de la nordul orașului Nădlac au fost împădurite cu puieți de stejar și frasin. Sprijinul financiar pentru un hectar de pădure acordat prin PNRR se ridică la ceva mai mult de 6.300 euro.

Ascultați reportajul realizat de Remus Nistoran.