Povestea tomatelor de la Curtici, o istorie de un secol și jumătate și un brand local
Pentru bazinul legumicol Dorobanți - Curtici - Macea, roșia este o adevărată emblemă însă puțini știu că tomata a ajuns în această zonă cu 140 de ani în urmă.
Articol de Radio Timișoara, 20 martie 2025, 12:41
Profesorul Dănuț Morodan a început să adune informații despre felul în care părădaica, așa cum se numește tomata în regiune, a schimbat destinul comunității din această parte a județului Arad.
“Localitatea Curtici s-a modernizat și dotat cu aparatură de uz casnic și cu autoturisme tocmai datorită producției de tomate. Istoria începe prin 1880 când apar și primele materiale publicitare în legătură cu vânzarea semințelor de tomate și se continuă mai mult ca o curiozitate. Începe o cultivare mai serioasă în perioada interbelică, după care în anii ‘50 se trece la o cultură intensivă și, cel puțin în bazinul legumicol Macea-Curtici-Dorobanți, apar primele soiuri”, spune Dănuț Morodan.
Vârfurile de producție au fost atinse în anii ‘80, atunci când, în sezon, zilnic, plecau la export câte 30-40 de tone de roșii.
Tradiții culinare cu tomate
Roșia nu însemna doar o sursă de venit, ci și-a pus amprenta și asupra tradițiilor culinare din această zonă a județului Arad. Zama de părădaică este unul dintre felurile de mâncare preferate ale curticenilor, spune profesorul Dănuț Morodan.
“Există un fel de mâncare specific, zama de părădaică cu tăscuțe și câteva felii de cârnați. Rar există familii care să nu îl fi făcut în anii dinainte de 1989, cel puțin o dată pe săptămână”, spune Dănuț Morodan.
Brandul părădăicii de Curtici-Dorobanți
Pentru că orice brand care se respectă are în spate o poveste menită să-l pună mai bine în valoare și pentru roșia de Curtici a fost creată una, spusă de profesorul Denuț Morodan în cartea sa “Părădaica de Curtici-Dorobanți din moșia lui Busuioc”.
“Nu știm dacă Busuioc cultiva roșii, dar, fiind în perioada anilor 1880-1890, e posibil să fi apărut ca și cultură la marginea holdelor, mai ales că familia chiar a existat la Curtici. Se poate să avem un brand <părădaică de Curtici obținută în moșia Busuioc>, mai ales că avea suprafață suficient de întinsă în zona Curtici”, relatează Dănuț Morodan.
Bulion după rețeta originală
Povestea părădăicilor de Curtici se suprapune perfect peste povestea Cooperativei Bunătăți Locale de la Dorobanți, acolo unde roșia joacă un rol principal.
Președintele Cooperativei, Marian Rotaru, spune că aici roșiile se cultivă pe aproape 4 hectare doar în câmp deschis, din soiuri românești produse la Buzău, iar bulionul este preparat exact după rețeta originală folosită odiniară la fosta fabrică de la Arad. În aceste condiții, succesul de piață a fost unul peste așteptări.
“Este acel produs etalon fabricat din acele roșii de soi românesc cultivate de către membrii din cooperativă la Liber. Aceste roșii sunt destinate industrializării. Noi am intrat în posesia rețetelor folosite de fosta fabrică din Arad. Nu folosim conservanțe. Absolut tot bulionul s-a vândut în toamnă. Cererea a fost foarte mare, dar calitatea produsului ne-a recomandat”, spune Marian Rotaru.
Volumul profesorului Dănuț Morodan, “Părădaica de Curtici-Dorobanți din moșia lui Busioc”, urmează să fie lansat la 1 mai, dată la care, înainte vreme, se coceau primele tomate extratimpurii.
Povestea părădăicilor relatată de oamenii locului o puteți asculta, duminică, 23 martie, în emisiunea Diminețile Satului, realizată de Remus Nistoran.
