Risipa alimentară, cine sunt responsabilii și cum poate fi atentuată?

Conform statisticilor europene, România se află în top 10 în ceea ce privește risipa alimentară.
Cu o cantitate de 6.000 de tone de hrană aruncată zilnic, țara noastră ocupă poziția a noua în acest adevărat clasament al bogaților, cum l-ați putea numi pe bună dreptate. De ce? Pentru că volumul de hrană necesar pentru cei deja 8 miliarde de locuitori ai planetei este mai mult decât disproporționat repartizat. Pe scurt, unul din zece locuitori ai pământului face foame la propriu.
În acest context, reducerea risipei alimentare nu este doar un concept la modă, ci de-a dreptul un imperativ.
Cu aceste cifre în față, împreună cu Mihaela Vețan, președintele Asociației Intersect, am încercat să aflăm cine risipește mai mult.
“În România, aproximativ 47 % din risipă se întâmplă în gospodării.Urmează apoi domeniul agroalimentar, Horeca și apar ceea ce se numește pierderi alimentare în partea de producție și ne referim la toate acele culturi care practic sunt lăsate pe câmp și se transformă în pierdere și nu mai sunt folosite ca hrană”, spune Mihaela Vețan.
De la banala listă de cumpărături până la cantitatea de mâncare gătită, avem de-a face cu o serie întreagă de reguli pe care dacă le respectăm, nu doar că reducem cantitatea de mâncare aruncată, ci și economisim bani, spune Mihaela Vețanu.
“Cred că e importantă acea listă de cumpărături de care tot ni se spune, pe care practic o putem face dacă ne acordăm timpul necesar planificării alimentației. Faptul că putem găti și combina produsele pe care le avem în frigider -eu, de exemplu, am o zi pe săptămână în care gătesc doar cu ceea ce am în frigider și nu cumpăr nimic – poate achiziția de produse de alimente din lanțuri scurte – există cercetări care arată că atunci când cunoaștem producătorii care ne realizează hrana, când achiziționăm o hrană de calitate – suntem mai responsabili ca și consumatori pentru a o găti și a o consuma și a nu se transforma în deșeuri”, mai spune Mihaela Vețan.
Există în România și o lege a risipei, care oferă facilități fiscale agenților economici care donează alimentele aflate aproape de data de expirare. Acestea sunt de regulă direcționate către o bancă regională pentru alimente, care la Timișoara funcționează din anul 2020 este condusă de către Hana Csaszar.
“Suntem o rețea de bănci regionale în România. Ceea ce mă bucură e ca la nivel de Timiș începem să avem tot mai multe parteneriate mici cu colaboratori. Avem un partener care ne și spunea din 2020 <de când lucrăm cu voi nu am mai aruncat nimic>, ceea ce e o recunoaștere . E important pentru că nu mai risipesc. Este vorba de risipă de bani, de resurse și pentru o companie contează foarte mult acest lucru. Practic, noi nu valorizăm aceste produse, pentru noi ele reprezintă valoare ca hrană. Acestea sunt recuperate în mod gratuit de noi și sunt donate către ONG-uri partenere, care au acești beneficiari reali în programele socio-educative”, spune Hana Csaszar.
Banca Regională de Alimente a reușit să valorifice de la înființare și până în prezent circa 500 de tone de alimente de care s-au bucurat aproximativ 19.000 de beneficiari din județele Timiș, Arad, Hunedoara și Caraș-Severin.

Articol de Radio Timișoara, 3 ianuarie 2023, 09:52

Ascultați reportajul realizat de Remus Nistoran: