Doi timișoreni au înființat prima fabrică de brânză caju și iaurt vegan din România
Producția de brânză vegetală din caju a început în 2018, la Timișoara, inițial la scară redusă.
Articol de Radio Timișoara, 3 octombrie 2024, 11:22
Prima fabrică de brânză de nuci caju din România a fost înființată de Ștefan Foldi și soția lui din Basarabia, Marisha Zaporojan.
Ștefan Foldi este specialist în instalații, se ocupa și de firma lui, iar Marisha Zaporojan este absolventă a Facultății de Arte, secția Design, organiza diferite evenimente și întruniri pentru copii.
Totul a pornit din pasiunea lor pentru brânza rawvegan, la acea vreme foarte greu de găsit în România. Primele produse, realizate inițial în bucătăria de acasă, au fost destinate consumului propriu, iar mai apoi prietenilor și unei foarte mici comunități de rovegani.
“Niciunde în România n-am găsit ceva care să îmi dea gustul de brânză, alături de o salată sau o mămăligă. Îmi doream să mănânc sănătos, însă doream să păstrez ideea de plant based. Pe scurt, doi oameni interesați de alimentația sănătoasă hotărăsc să facă brânză rawvegan pentru ei, în timp ce familia și prietenii își doresc și ei să guste, se naște ideea de a face o afacere din asta”, spune Marisha Zaporojan.
Sprijin financiar pentru start-up
Cei doi au primit sprijin de la Institutul European de Inovare și Tehnologie, cu un grant oferit start-up-urilor care ajutau planeta.
“Este destul de greu să înțelegi cum funcționează această industrie, pentru că nu există manuale, trebuie să cercetezi, să fii pasionat de tehnologie, să încerci mult, să ai multă răbdare. Încet, încet, gama de produse se lărgește, de la brânzeturi din caju și migdale, la iaurturi din caju, migdale și cocos. Încep să apară și brânzeturi, cum ar fi camembert, ricotta, iaurturi cu fructe, prăjitură la caserolă, cum este cheesecake sau budinci de caramel, de cacao”, povestește Marisha Zaporojan.
Afacerea s-a dezvoltat, iar în 2021 s-au mutat într-o locație nouă și au achiziționat tehnologie modernă, în valoare de peste 2,5 milioane de euro, spune Ștefan Foldi.
“Am început doar cu o parte de brânzeturi vegetale, alternative la brânza tradițională. Pe măsură ce ne-am dat seama ce își doresc clienții, ne-am dus inclusiv către acidofile, adică spre iaurturi, către smântână. Acum, 75% din vânzările noastre provin din smântână și iaurturile vegetale și doar 5% au mai rămas pe sectorul de brânzeturi vegetale tradiționale. Suntem singura fabrică de iaurturi vegetale. Mai este un mic producător în București. După o investiție de 2,5 milioane de euro, anul trecut am produs aproximativ 700.000 de bucăți și anul acesta ne așteptăm să depășim 1.000.000 de produse”, spune Ștefan Foldi.
Ce spune nutriționistul?
Raw înseamnă crud, iar vegan se referă la tot ce nu este de origine animală. Cei care adoptă acest stil de viață nu consumă brânză, lactate, ouă, iar carnea este exclusă, mâncarea fiind consumată crudă. Prepararea termică este limitată la 48°C. Despre produsele vegetale, am întrebat-o pe specialista în nutriție Lavinia Bratu.
“Este o dietă pe care o alege o persoană, căreia poate să-i facă bine sau căruia poate să nu-i facă bine. Nu suntem la fel. Pe unii îi avantajează o dietă bazată pe mai multă proteine, alții au nevoie acută de carbohidrați mai mulți, pentru că altfel n-au energie peste zi. E în funcție și de conformația corpului, de metabolism, sunt foarte multe lucruri care contribuie. Se vorbește foarte mult de procesul inflamator în corp și primul aliment care este proinflamator este laptele de vacă și produsele din laptele de vacă. Nu vreau să blamez pentru că și eu îl am acasă în frigider. Atunci când vrei să reduci acest proces inflamator sau când vrei să scazi inflamația la orice nivel, cu siguranță alegi o brânză, de exemplu, ca aceasta din caju”, explică Lavinia Bratu.
Mai există o diferență între vegan și vegetarian. Veganul se gândește și la stilul de viață, alegând să nu poarte haine din piele sau blană și să fie cât mai prietenos cu planeta.
Reporter: Ștefan Both
