Mierea contrafăcută, tot mai greu de detectat. Asociația Crescătorilor de Albine: Nu se justifică importurile

Mierea de albine nu este doar un răsfăț dulce, ci, înainte de toate, un aliment cât se poate de sănătos.

Articol de Radio Timișoara, 1 iulie 2024, 07:20

Chiar dacă românii nu se situează în topul marilor consumatori de miere, se plasează Top 3 al producătorilor de miere la nivelul Uniunii Europene. Producem mai mult decât consumăm, dar în mod ciudat, importăm o cantitate mare de miere, spune Ioan Fetea, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România.

“Noi suntem o țară care ne asigurăm autosuficiența și exportăm jumătate, dar este ciudat că importăm 4.000 – 5.000 de tone, adică aproape jumătate din ceea ce consumăm pe plan intern importăm. Nu se justifică acest lucru”, spune Ioan Fetea.

Mierea de import are două mari probleme, respective calitatea și prețul. Ioan Fetea consideră că este imposibil să vinzi kilogramul de miere cu 6 lei, un preț care îi pune în dificultate pe apicultorii români.

“Apicultorii vor renunța pentru că nu-ți permiți astăzi să produci. Nu-ți permiți, că nu ai cum. Prețurile de cost au crescut cu 30-40% Kilogramul de miere din România ne costă cam 13-14 lei. Mierea din Ucraina sau din China vine la 6 lei. Cum să mă lupt eu, apicultor român, cu un preț de dumping? N-am cum să supraviețuiesc”, mai spune Ioan Fetea.

Miere falsificată

În mod firesc nu poți să produci ieftin și să ai pretenția că este 100% miere. Așa că din acest moment intră în scenă mierea contrafăcută și se pare că vorbim despre falsuri care se apropie foarte mult de original, spune Teodora Colțea, șefa de laborator a Institutului de Cercetări Apicole din România.

“Din păcate, în ultima vreme, falsificările sunt atât de bine făcute, încât este câteodată imposibil să detectăm dacă are adaosuri de falsificare mierea respectivă. Cel mai indicat este examenul de laborator care poate identifica agenții de falsificare ai mierii respective. Este greu de identificat dacă mierea respectivă este falsificată, pot fi unele modificări organoleptice, dar câteodată aceste însușiri organoleptice ale mierii nu sunt afectate de falsificarea respectivă. Și atunci este foarte greu să-ți dai seama dacă mierea a fost falsificată sau nu”, spune Teodora Colțea.

Așa cum există lapte care nu a văzut vaca, este perfect posibil să găsim și miere care nu a văzut albina. O supoziție confirmată de Roxana Spulber, directorul Institutului de Cercetări Apicole din România.

“Este posibil să ne punem această întrebare și să fie foarte înțeleaptă. Da, este o problemă. Nu putem vorbi despre calitatea unui produs dacă nu l-am analizat. La mierea din China, de exemplu, identificăm sau suspectăm a fi falsificată cu un sirop de orez. Probabil că această miere de China are un traseu așa de sinuos, încât pierdem originea mierii și o identifică ca provenim din țării UE. Dar poate că la origine provine tot din China”, spune Roxana Spulber.

Așadar, singura metodă sigură 100% pentru a determina calitatea mierii este analiza de laborator. La fel de sigur este că singurul mecanism eficient de protecție pentru apicultorii români este impunerea unor taxe pentru mierea care vine din țări extracomunitare.

Redactor: Remus Nistoran