Ascultă Radio Timișoara Live

? Monedă, un cuvânt exagerat de feminin

Marcel Tolcea ne invită să vorbim şi să scriem îngrijit româneşte: http://radiotimisoara.ro/cum-vorbim-si-scriem-corect-r-marcel-tolcea/

? Monedă, un cuvânt exagerat de feminin

Articol de Dana Florea, 12 octombrie 2016, 09:37 / actualizat: 14 octombrie 2016, 8:57

Rubricile sunt difuzate de luni până vineri inclusiv, în jurul orelor 7.47, 11.47 şi 15,47.

(rubrică difuzată în 12 octombrie 2016)

 

Ieri am vorbit despre bogăție, iar astăzi o să vă atrag atenția asupra faptului că un cuvânt din vocabularul bogăției, monedă, este foarte feminin, dacă se poate spune așa.

„Monedă” este un cuvânt neologic, adică venit recent în limba română, și este de origine latină, unde are o origine mai puțin așteptată. La Roma, pe cea mai celebră dintre colinele sale, Capitoliul, exista un atelier ce fabrica bani, adică o monetărie. Întâmplător — scrie Sorin Stati în cartea pe care am citat-o des aici, Cuvinte românești —, întâmplător, pe colina Capitolină, se afla și un templu dedicat zeiței Iuno Moneta, Iunona Sfătuitoarea. De la Moneta, adică Sfătuitoarea, s-a ajuns ca banii să poarte numele de moneta/monedă. Sigur, este vorba despre banii din metal, fiindcă banii de hârtie au apărut abia în secolul al X-lea și, se pare, au fost inventați de chinezi.

Am spus „chinezi” și, țineți minte o rimă: la plural, „monedă” nu se spune „monezi”.

La plural, „monedă” se spune „monede”.

Diferența dintre banii de metal și cei de hârtie se recunoaște în două neologisme venite din limba franceză: portmoneu, adică un obiect de piele sau alt material în care se pun monede (monnaies), și portofel, obiect în care se țin bancnote (feuilles).

O „bancnotă” înseamnă o notă, adică o notificare bancară.

Marcel T

AUDIO / Ce să vezi: „șvabii” noștri din Banat vin și din Austria!
Să vorbim corect românește luni, 23 ianuarie 2023, 11:07

AUDIO / Ce să vezi: „șvabii” noștri din Banat vin și din Austria!

    Nu am mai vorbit de mult, de la microfonul acestei rubrici, despre ceea ce s-a întâmplat în Banat în decembrie 1918. Profit că...

AUDIO / Ce să vezi: „șvabii” noștri din Banat vin și din Austria!
AUDIO / Instrumente și tuluri
Să vorbim corect românește vineri, 20 ianuarie 2023, 12:07

AUDIO / Instrumente și tuluri

    Știu foarte bine că, atunci când vorbește cineva din domeniul IT, adică din domeniul Tehnologiei Informației, vocabularul este...

AUDIO / Instrumente și tuluri
AUDIO / Stingher ar cam fi doar boul
Să vorbim corect românește joi, 19 ianuarie 2023, 12:11

AUDIO / Stingher ar cam fi doar boul

”Stingher înseamnă bou fără soț fără pereche atât și nimic mai mult. Nici măcar cal fără soț, ci numai...

AUDIO / Stingher ar cam fi doar boul
AUDIO / Prosumatori și futurologi
Să vorbim corect românește miercuri, 18 ianuarie 2023, 10:39

AUDIO / Prosumatori și futurologi

    Criza energetică ce a lovit economia mondială are, evident, profunde legătură cu războiul din Ucraina. Nu mai e nevoie să vă...

AUDIO / Prosumatori și futurologi
Să vorbim corect românește marți, 17 ianuarie 2023, 10:43

AUDIO / Din ce unghi se vede obtuzul?

Multe cuvinte importante ale limbii române nu își au obârșia în limba latină, ci vin din alte...

AUDIO / Din ce unghi se vede obtuzul?
Să vorbim corect românește vineri, 13 ianuarie 2023, 10:47

Despre școli normale și foarte normale

Originea, obârșia sintagmei „școală normală” se află în reforma educației din Franța anului...

Despre școli normale și foarte normale
Să vorbim corect românește joi, 12 ianuarie 2023, 15:52

Fotbaliști și „fotbalieni” pentru qatarieni. Sau qatarezi?

(rubrică difuzată în data de 22 noiembrie 2022) Trăiască Măria Sa Fotbalul a cărui dictatură a început acum două zile, la ora 18,00 și se...

Fotbaliști și „fotbalieni” pentru qatarieni. Sau qatarezi?
Să vorbim corect românește vineri, 29 aprilie 2022, 11:46

AUDIO / ”Puțină hristoitie, dragi levantini, dacă se poate”

    În rubrica de ieri, fiindcă a fost Ziua Femeii, am ales să vorbesc despre două cuvinte vechi care au dispărut din folosința de...

AUDIO / ”Puțină hristoitie, dragi levantini, dacă se poate”