Prima pagină » Social » Apele râului Bega, poluate cu fenoli la 10 ani de la oprirea activităţii petrochimice
Apele râului Bega, poluate cu fenoli la 10 ani de la oprirea activităţii petrochimice
Potrivit unui studiu, realizat de prof. univ. dr. Vasile Ostafe, cercetător ştiinţific în cadrul Facultăţii de Chimie, Biologie şi Geografie a Universităţii de Vest Timişoara, apele din amonte ale râului Bega sunt poluate cu fenoli în zona Margina, chiar şi după mai bine de un deceniu de când o secţie a combinatului petrochimic Solventul şi-a încheiat activitatea în arealul respectiv. Potrivit specialiştilor, compuşii chimici detectaţi sunt dăunători sănătăţii oamenilor şi animalelor. Într-o declaraţie pentru Agerpres, prof. univ. dr. Vasile Ostafe, spune că probele de apă au fost luate din 19 puncte de colectare din zona Margina.
Un studiu multidisciplinar realizat în vederea evaluării gradului de poluare a unei zone industriale ce şi-a încetat activitatea de peste un deceniu a inclus, printre altele, şi analize a 15 derivaţi fenolici, cu relevanţă pentru activitatea industrială a zonei studiate. Analizele au fost realizate pe probe de apă colectate din 19 puncte de colectare dispuse într-un sit poluat din zona Margina, fiind cunoscut faptul în urma activităţii combinatului petrochimic SC Solventul – secţia Margina, zona a fost poluată cu fenoli. Deşi combinatul şi-a încetat activitatea de mai bine de 10 ani, apele din această zonă continuă să fie contaminate cu produşi chimici dăunători sănătăţii oamenilor şi animalelor.
Cele mai poluate probe de apă au fost cele colectate din apa freatică şi de adâncime medie a apelor subterane, de la patru metri până la 30 de metri adâncime, şi situate în apropiere sau în aval de vechea fabrică de produse chimice.
Rezultatele experimentale au arătat că, în probele de apă analizată, există derivaţi fenolici, ceea ce înseamnă că apele de mică adâncime din zona Margina sunt contaminate cu astfel de compuşi chimici.
Profesorul universitar Vasile Ostafe susţine că, după o activitate aproape neîntreruptă de aproximativ un secol a platformei industriale, timp în care s-au produs deversări ale apelor reziduale în mediul ambiant, apa de suprafaţă a râului Bega, pânza freatică, terenurile din jur au fost contaminate, iar efectele se văd şi la un deceniu după încetarea activităţii. Apele provenind din fântânile alimentate prin stratul de adâncime sunt mai puţin poluate decât cele alimentate din pânza freatică şi, de asemenea, cele localizate lângă râul Bega, cu aport de apă curată, implicit comunicând cu reţeaua hidrografică subterană, s-au dovedit a avea o concentraţie mai redusă a compuşilor ţintă.
Procesele industriale generează o varietate de molecule care pot contamina componentele biosferei, din cauza proprietăţilor toxice, cancerigene sau mutagene ale substanţelor chimice evacuate. Speicaliștii în domeniu apreciază că fenolul este unul dintre cei mai frecvenţi poluanţi organici ai apelor, fiind toxic chiar şi la concentraţii mici.
