AUDIO / Vestul Olimpic, episodul 13: Jean Földeák

Născut Janos Földeák , în satul Hitiaș din județul Timiș, eroul nostru de astăzi s-a remarcat la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, din 1932, într-o altă probă decât cea pentru care se pregătise. Iar după retragerea din activitatea sportivă, a pus bazele unei afaceri de succes, care și astăzi e lider de piață în aria sa de activitate.

Jean Földeák  s-a născut la 9 iunie 1903 la Hitiaș, un sat ce astăzi aparține comunei timișene Racovița. A făcut școala la Timișoara, unde s-a pregătit pentru a deveni lăcătuș mecanic. Însă tot pe malul Begăi a deprins tainele luptelor libere.

 

N-a ajuns american, ci german

Ambițiile sale erau mai mari decât ceea ce îi putea oferi Mica Vienă, astfel că în 1924 a încercat, fără succes, să emigreze în Statele Unite ale Americii. A ajuns până în Hamburg, locul unde trebuia să se îmbarce spre „Lumea Nouă”, dar repetatele sale cereri pentru viză au fost respinse.

A rămas în portul german, unde s-a înscris într-un club de lupte, primind rapid și cetățenia germană. A atras atenția încă din 1926, printr-o victorie în fața campionului european Fritz Braun.

Ziarele îl numeau „Cel mai puternic om din Hamburg”. A participat cu succes la campionatele naționale, unde a cucerit aurul în 1929 și 1930, iar pe plan internațional, a cucerit un bronz european la greco-romane în 1930, la Stockholm, și aurul, un an mai târziu, tot la Campionatele Europene, desfășurate la Budapesta.

 

Nu e pentru cine se pregătește…

În mod firesc, s-a numărat printre sportivii pe care Germania i-a deplasat în 1932 la Los Angeles, pentru a 10-a ediție a Jocurilor Olimpice moderne. Inițial, se știa că va participa doar în concursul de lupte libere, la categoria semi-mijlocie.

Deși era văzut drept unul dintre favoriți, a fost eliminat în runda a patra, de canadianul Danny McDonald. Supărarea a fost mare pentru luptătorul născut în Banat, care a luat hotărârea de a se înscrie în concursul de lupte greco-romane, unde se descurca binișor, dar pentru care nu s-a pregătit deloc înaintea Jocurilor Olimpice.

În cele câteva zile dintre cele două probe, se îngrășase câteva kilograme, astfel că nu a putut concura la semi-mijlocie, ci la clasa mijlocie. Aici, Jean Földeák  a reușit o surpriză de proporții, cucerind medalia de argint, fiind întrecut doar de finlandezul Vaino Kokkinen.

 

Cariera sportivă a lui Jean Földeák  a mai durat trei ani după Los Angeles. Succesele nu au lipsit: argint la Europenele de la Helsinki din 1933, la greco-romane, și aur european la lupte libere în 1933 și 1934.

Imediat după retragere, a devenit antrenor federal, activitate pe care și-a păstrat-o și după Război, retrăgându-se abia în 1966.

 

O afacere de succes și astăzi

Jean Földeák  s-a dovedit inspirat și în afaceri. În 1946, a fondat o companie de echipamente sportive care îi poartă numele – Foeldeak.

Inițial, aceasta s-a ocupat de producția saltelelor pentru lupte, revoluționând condițiile de antrenament și competiție în aceste discipline. Până în anii 40, saltelele constau în saci de iută umplute cu paie, întinse pe o podea de lemn. E ușor de imaginat cât de dureroase erau căderile pe o asemenea suprafață.

Jean Földeák  s-a gândit în primul rând la siguranța sportivilor, iar saltelele din piele sintetică pe care le-a scos pe piață au devenit rapid standardul în domeniu.

Astăzi, compania Foeldeak e lider de piață în saltele și echipamente axiliare, nu doar pentru lupte libere și greco-romane, ci și pentru wrestling, MMA, judo și o varietate de arte marțiale.

Bănățeanul Jean Földeák  s-a stins din viață la Munchen, la 5 martie 1993, cu numai trei luni înainte de a împlini 90 de ani.

Oficialii Federației chiar pregăteau deja o sărbătoare dedicată fostului mare sportiv și inovator în domeniul sportului, cu prilejul aniversării rotunde.

Episodul 13 al serialului Vestul Olimpic, realizat de Gabriel Toth, a fost difuzat în ediția de ieri a emisiunii ARENA RADIO. Îl puteți reasculta aici: