EDITORIAL / Curtea de (reglat) Conturi ?

Sportul timișorean este muribund. Lipsa finanțării a provocat hemoragia la clubul de baschet masculin, câștigător al Cupei României, și este pe cale să ucidă și alte discipline, inclusiv rugbyul, care deține două trofee, Cupa Regelui și Cupa României.

Dar de unde vine această absență a finanțării, după ce lucrurile au mers firesc vreme de ani de zile ? De la controalele Curții de Conturi Timiș, referitoare în special la finanțarea clubului de fotbal, atât în perioada Iancu, cât și după 2012. Controale care se contrazic flagrant unele pe altele. Controale care par a se face doar în anumite locuri din țară, din moment ce contracte similare de finanțare nu sunt valabile la Timișoara, dar funcționează bine merci în alte orașe.

Peisajul sinistrului din sportul timișean a fost completat de Direcția Națională Anticorupție care, de exemplu, a lansat o anchetă la adresa fostului primar Gheorghe Ciuhandu și a unor funcționari din Primăria Timișoara doar pe baza unei adrese a Curții de Conturi care cerea „reanalizarea modului de respectare a prevederilor legale”, nicidecum pe baza unei hotărâri judecătorești care să spună că acel contract ar fi ilegal. Consecința ușor de prevăzut de oricine, a fost aceea că funcționarii celor două instituții ce finanțează sportul din Timiș, Consiliul Județean și Primăria, nu au mai semnat niciun act, cu teama că oricând ar putea fi reinterpretat. De aici și până la blocajul actual nu a fost decât un pas de furnică.

Totuși, câteva întrebări se impun, pentru a nu fi înclinați a crede că avem de-a face cu o Curte de reglat Conturi. Cum este posbil ca înțelegerile cu clubul de fotbal din Timișoara să fie controlate ani în șir fără a se descoperi vreo neregulă și abia la al patrulea ori al cincilea control să înceapă problemele ? Nota bene: întrebarea este valabilă atât pentru Poli-Iancu, cât și pentru ACS Poli.

Pe ce bază, pe ce algoritm se aleg locurile de verificat și de ce o finanțare legală la Vișeu de Sus, nu e valabilă și la Băicoi, chiar în condițiile în care contractele au la bază aceeași formă de asociere ? O observație: localitățile numite au fost alese prin metoda “degetul pe hartă”, dar o analiză atentă indică evident orașele care ar putea părea favorizate … de soartă.

La final, iată și câteva … litere de lege care ne pot ajuta să înțelegem contextul.

• „Curtea de Conturi funcţionează pe lângă Parlamentul României şi îşi desfăşoară activitatea în mod independent, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în Constituţie şi în legile ţării” / Legea 94, din septembrie 1992
• Curtea de Conturi decide în mod autonom asupra programului său de control
• Hotărârile Camerei Deputaţilor sau ale Senatului, prin care se cere Curţii de Conturi efectuarea unor controale, în limitele competenţelor sale, sunt obligatorii.

Și încă o nelămurire: cât de autonom e programul de control, dacă Senatul și Camera Deputaților pot obliga Curtea la anumite acțiuni ?

Adrian SCHINDARLI / Divizia Sport RADIO TIMIȘOARA