O carte cu 30 de rețete și povești din bucătăria Banatului, lansată la Timișoara
De la zupa de găină cu tăiței și prăjiturile copilăriei până la preparate păstrate în graiul Banatului Montan, volumul „Banatul e fruntea în bucate!” adună rețete, amintiri și cuvinte care definesc gastronomia regiunii.
Articol de Radio Timișoara, 12 noiembrie 2026, 19:05
Volumul „Banatul e fruntea în bucate! Rețete, oameni și expresii din bucătăria Banatului” este o carte dedicată gastronomiei și tradițiilor culinare din regiune. Publicația reunește 30 de rețete, contribuțiile a 14 autori și un dicționar cu 16 termeni specifici bucătăriei bănățene. Volumul poate fi descărcat gratuit, în format PDF, de pe cronicaridigitali.ro.
Cartea este realizată de Asociația Human Made Art și Zaga Brand, prin platforma Amintiri Gustoase, și este structurată în două capitole. Primul cuprinde 20 de rețete bănățene, iar al doilea adună 10 preparate din Banatul Montan, culese de Ștefania Bijan, cunoscută drept Fana lu’ Pascu, și păstrate în graiul în care au fost scrise.
Printre rețete se numără ișlerele, griliașul, prăjitura Retezat, crofnele, cornuta, preparată cu caș de sărbătoarea Sfântului Gheorghe, dar și feluri cu carne precum „curiți cu zamă de la tăiatu porcului”, găluștele pe varză, zama de miel ca la măsurat și morândăul. Volumul include și rețete pentru cămară, precum zacusca, magiunul de prune și latwerge.
Amintiri și gusturi din mai multe comunități
Cei 14 autori provin din domenii diferite: etnologie, gastronomie, literatură, jurnalism și muzeografie. Printre aceștia se numără etnologul Otilia Hedeșan, Laura Laurențiu, autoarea cărții „Duminica la prânz”, antropologul cultural Camelia Burghele, chef Florin Kiss, scriitorul și muzeograful Borco Ilin, scriitorul Marius Chivu și jurnalistul Toader Păun.
Volumul adună povești despre mesele de familie și gusturile copilăriei, dar și despre influențele comunităților care au conviețuit în Banat: români, germani, maghiari, sârbi, bulgari, cehi, slovaci, evrei și italieni.
Un reper care revine în amintirile mai multor autori este prânzul de duminică, în centrul căruia se află supa de găină cu tăiței, numită „zupă faină”. Meniul tradițional era completat de sarmale, cartofi și carne, iar la final, de un desert.
Poveștile duc cititorul din Timișoara și Jimbolia în satele Margina, Coșteiu de Sus și Curtea, apoi în Gărâna, Sadova Veche, Armeniș, Cornereva, Carașova și Eftimie Murgu, până în Banatul sârbesc, la Kikinda.
Un dicționar al cuvintelor din bucătăria bănățeană
Cartea se încheie cu un dicționar gastronomic care explică 16 termeni din „cuina” bănățeană, printre care crump, ludaie, părădaisă, piparcă, șonc, pegmez, țucur, crofnă și păsulă. Dicționarul prezintă și originile cuvintelor, multe dintre ele provenite din germană, maghiară sau sârbă, precum și preparatele și expresiile în care sunt folosite.
Termenii fac parte din „Harta sonoră a Banatului”, care poate fi ascultată pe platforma Audiodexa.
