Vopsitul ouălor de Paşti – tradiţie precreştină

Vopsitul ouălor vine din Persia, din vremuri imemoriale, iar primul ou vopsit de care se ştie, este Oul de struţ punic din sec.IV – III Î.Hr,descoperit în Cartagina.

Articol de Mihai Junea, 27 aprilie 2016, 14:37

Coloratul de ouă de Paşti este o tradiţie precreştină cunoscută, începând din Armenia, Rusia, Grecia, Zona Mediteraneană, până în Europa centrală.

Legenda spune că atunci când Iisus a fost bătut cu pietre, acestea s-au transformat în ouă roşii. O altă legendă spune că Sfânta Maria a aşezat la poalele crucii un coş cu ouă, adus iniţial pentru a îmbuna soldaţii. Sangele curs din rănile Mântuitorului a înroşit acele ouă din coş.

Tradiţia vopsitului ouălor nu este foarte răspândită în lume. În Banat, ouăle sunt vopsite numai roşii, de obicei în comunităţile ortodoxe, şi în toate culorile, în celelalte comunităţi. Ce NU este însă specific zonei este încondeiatul. Ne explică etnologul Otilia Hedeşan.

Cea mai interesantă tradiţie a încondeierii se regăseste în Bucovina, unde este chiar meşteşug local.

I

Am întâlnit şi la Timişoara o artistă în încondeiea ouălor, Ela Cornelia, care a adus cu ea tradiţia din Bihor.

Pentru vopsitul ouălor, Ela Cornelia spune că foloseşte câteva modele moştenite de la mama ei.

Oul este purtător de viaţă şi un simbol pentru regenerare, iar simbolul ouălor roşii este legat de patimile lui Iisus Hristos. Răstâgnirea şi învierea lui este văzută şi ca o reînviere a naturii, primăvara, şi reluarea ciclurilor vieţii.