Juridic | Angajamentul de închiriere a fost încălcat de proprietar. Ce drepturi are chiriașul?
”Am semnat în primăvară un angajament pentru închirierea unui apartament în Timișoara, însă proprietarul a renunțat ulterior la înțelegere pentru un chiriaș care oferea mai mult. Ce ar trebui să fac?”
Articol de Dana Florea, 5 octombrie 2026, 12:47
Bine v-am regăsit, dragi ascultători, în cadrul unei noi ediții a rubricii noastre juridice.
Astăzi voi răspunde unui ascultător care ne-a transmis următorul mesaj: „Fiica mea a început în acest an facultatea în Timișoara și am căutat să îi închiriez un apartament. Am fost în primăvara acestui an și am semnat un angajament cu un proprietar ca să închiriez de la 15.09.2026. Când am venit, proprietarul mi-a spus că nu mai este valabil angajamentul și că a închiriat altcuiva mai scump. Nu cred că este în regulă pentru că eu m-am bazat pe acel angajament. Ce ar trebui să fac?”
Situația descrisă impune, din punct de vedere juridic, analiza cu prioritate a naturii actului denumit „angajament” pe care ascultătorul nostru afirmă că l-a semnat în primăvara acestui an. În dreptul civil român, calificarea juridică a unui act nu depinde de denumirea dată de părți, ci de conținutul său concret. Dacă documentul semnat conține elementele esențiale ale locațiunii – identificarea imobilului, stabilirea chiriei, durata și data începerii folosinței – atunci actul produce efectele unui contract de locațiune, chiar dacă părțile l-au numit „angajament”. În această ipoteză, proprietarul este ținut de obligația de a asigura folosința bunului locatarului, iar încheierea unui contract cu o altă persoană reprezintă o neexecutare culpabilă a obligațiilor asumate.
Dacă însă actul semnat nu conține toate elementele esențiale ale locațiunii, el poate fi calificat ca promisiune bilaterală de a contracta, care obligă părțile să încheie în viitor contractul promis, iar partea care refuză nejustificat încheierea contractului răspunde pentru prejudiciul cauzat. În această situație, ascultătorul poate solicita instanței fie executarea promisiunii (dacă natura obligației permite executarea silită în natură), fie acordarea de daune-interese pentru prejudiciul suferit prin refuzul proprietarului de a respecta angajamentul.
Indiferent de calificarea juridică – contract de locațiune sau promisiune bilaterală – proprietarul nu poate invoca în mod valabil faptul că a găsit un chiriaș dispus să plătească mai mult. În materia obligațiilor civile, buna-credință este obligatorie atât la negocierea, cât și la executarea contractelor. Încheierea unui contract cu o altă persoană, în condițiile existenței unui angajament anterior, constituie o încălcare a obligației de loialitate contractuală.
Ascultătorul nostru are posibilitatea de a solicita proprietarului executarea angajamentului, iar dacă acest lucru nu mai este posibil, poate cere despăgubiri pentru prejudiciul suferit. Prejudiciul poate include cheltuielile făcute în considerarea contractului, eventualele costuri suplimentare generate de lipsa locuinței și orice alte pierderi directe cauzate de neexecutarea angajamentului.
Așadar, primul pas necesar este examinarea exactă a documentului semnat. Conținutul său determină calificarea juridică și, implicit, mijloacele de apărare disponibile. Dacă actul conține elementele esențiale ale locațiunii, ascultătorul poate solicita executarea contractului. Dacă este doar o promisiune, poate solicita daune-interese. În lipsa unei soluții amiabile, se poate formula o acțiune civilă în instanță pentru obligarea proprietarului la respectarea angajamentului sau la plata daunelor-interese.
Sunt avocat Florentina Micula Folea și aștept în continuare întrebările dumneavoastră la adresa de e-mail secretariat@radiotimisoara.ro sau prin poștă pe adresa Radio Timișoara din str. Pestalozzi nr. 14A.
Vă mulțumesc!
Vă mulțumesc.
Mai multe sfaturi juridice găsiți AICI.
