Salamul de Nădlac este pe cale să facă pasul de la un produs de casă tradițional spre un produs premium de magazin.
Salamul de Nădlac rămâne unul dintre cele mai cunoscute branduri culinare din vestul țării. Deși are la bază o veche rețetă germană, atestată încă din secolul al XVI-lea, ea a fost preluată și îmbunătățită de populația slovacă stabilită în zona Nădlacului.
La prima vedere, nu pare o rețetă complicată. Gustul său ascunde multe secrete pe care am încercat să le aflăm de la Daniel Ghiuric, crescător de porci și măcelar pasionat.
“Nu mai are secret. Punem cinci ingrediente sare, piper, chimen, boia și usturoi”, spune Daniel Ghiuric.
Poate cel mai important secret al salamului de Nădlac este dat de carnea de porc folosită. Porcul trebuie să fie crescut în sistem tradițional și să fie sacrificat atunci când ajunge la greutatea de 200 kg.
“Au mai încercat alții să cumpere carne din comerț, care după trei săptămâni nu semăna cu salamul nostru. După lună s-a uscat că nu le-a recunoscut. Eu zic că e un factor foarte important să fie carne de casă”, mai spune Daniel Ghiuric.
De la momentul în care salamul este făcut și până la cel în care se poate consuma, mai este încă o cale lungă de parcurs.
Daniel Ghiuric spune că perioada de maturare este o etapă extrem de importantă.
„Foarte important este afumatul salamului. Trebuie trei-patru zile zvântat foarte bine și, după aceea, afumat cu fum rece. După ce-l afumăm, bine să-l punem undeva unde e curent la zvântat și după aceea, din aprilie, când începe să fie mai cald, în cămară. Ce diferă foarte mult? Camara, maturarea salamului. Același salam maturat la mine în cămară sau la vecinul meu sau la bunica mea care mai are casă din pământ, cămara cum trebuie, orientată spre nord și să nu fie cald, vara”, explică Daniel Ghiuric.
Cooperativa “Fermierul Nădlăcan” și-a propus ca, de la produsul de casă tradițional, care se regăsește în cămara fiecărui gospodar, să facă un produs alimentar premium, disponibil în magazine
Președintele Cooperative Kelo Milan spune că salamul nu se va transforma într-un produs industrial. Producătorii vor respecta procesul tehnologic. În acest sens, au nevoie de un mic abator, o carmangerie și de suine crescute tradițional.
“Finalizăm un abator și o carmangerie, unde o să producem din 50 de porci pe lună. Este o cantitate foarte mică, dar dacă ar crește cantitatea, am scădea calitatea. Și noi vrem să mergem exact pe produsul tradițional cum îl avem noi acasă, în cămară, exact același produs îl putem oferi și la cumpărător. Adică să mergem pe un produs de nișă care, cu siguranță, nu va fi nici ieftin, dar va fi gustul care îl avem și noi, în cămară”, spune Kelo Milan.
Reprezentanții cooperativei vor colabora cu mici fermieri care vor furniza carnea de porc necesară.
„O să încercăm să facem niște francize cu niște oameni care o să dorească în orașe mai mari să vândă produsele noastre. O să încercăm să intrăm în băcănii, adică circuitul va fi mult mai amplu”, spune Kelo Milan.
Dacă până acum gustul salamului de Nădlac se găsea doar la producătorii locali, din vară, va putea fi cumpăraț din magazine.
Ascultați reportajul realizat de Remus Nistoran.
2 milioane de euro este suma pe care Grupurile de Acțiune Locală Timișoara și Colinele…
Componenții CSU Universitatea de Vest au terminat în urma câștigătoarei CSC Berceni, o echipă, care…
Angajatorii care desfășoară activități de transport rutier în spatiul Comunității Europene și lucrătorii transfontalieri, au…
Astăzi, vremea va fi ușor instabilă. Cerul va fi variabil cu înnorări temporar accentuate mai…
Orchestra Facultății de Muzică și Teatru a Universității de Vest din Timișoara va susține un…
Jucătoarea timișoreană Anca Todoni va juca în premieră la un turneu de Mare Șlem, la…