Plantațiile de alun devin o afacere de succes în România. La Arad se află cea mai mare pepinieră din estul Europei

Articol de Radio Timișoara, 12 noiembrie 2018, 10:11

Plantaţiile de alun reprezintă o reală oportunitate de afaceri pentru zonele colinare din vestul ţării, acolo unde fermele vegetale nu au acelaşi randament ca şi în zonele de câmpie.

Statistic vorbind, țara noastră se încadrează într-un areal extrem de rezervat de pe pământ unde se poate cultiva alunul. Doar pe 6% de pe suprafața pământului, alunul se simte confortabil. Prin poziționarea pe paralela 45, România se poate considera favorizată din acest punct de vedere. Practic, de la nord la sud și de la est la vest, alunul poate fi o afacere complicată și profitabilă. Deși vorbim despre un areal de cultură extrem de limitat, afacerea se poate dovedi profitabilă pentru că toată lumea de pe planetă consumă alune.

Ideea de rentabilitate este susținută cu date concrete chiar de președintele Asociației Mondiale a Cultivatorilor de Nuci și Aluni, care spune că dacă acum în lume sunt aproximativ 1,7 miliarde de consumatori de fructe uscate, deci și alune, în următorii cinci ani aceștia vor fi mai mulți cu aproape un miliard. Așadar, creșterea spectaculoasă cu care înființarea de noi plantații nu poate ține pasul.

În România, unul dintre promotorii culturii alunului este Ioan Horga de la Seleuș, județul Arad, proprietarul celei mai mari și mai moderne pepiniere de aluni din estul Europei.

“La ora actuală, producem în jur de 400.000 de plante de puieți de alun certificați cu calitate biologică deosebită. Aceste plante intră cu doi ani mai repede în producție. Recomandăm înființarea plantațiilor la o densitate de 4,5 metri între rânduri și la 3 metri pe rând. Respectiv, vom avea 740 de plante pe hectar. Intră pe porducție pe anul al patrulea, ajung în anul al zecelea la 2.500 – 3.000 de kilograme pe hectar, depinde de soi și de solul pe care vor fi amplasate, iar durata de viață este de undeva la minimum 50 de ani, după care poate fi tăiată partea aeriană a plantei și sistemul radicular are o forță fantastică și repornește. Plantațiile pomicole leagă tinerii de familia lor. O fermă îi duce pe tineri acasă, adică îi ține mai responsabili și cred că e un lucru important pentru noi ca neam și ca societate care putem să rămânem în armonie, așa cum au fost cei bătrâni”, spune Ioan Horga.

În cifre exacte, costurile de înființare a unui hectar cu aluni oscilează între 3.000 și 5.000 de euro. Un hectar de aluni necesită 150 – 200 de ore de lucru pe an, în comparație cu piersicul, de exemplu, care are nevoie de 3.000 până la 4.000 de ore anual. Prin urmare, alunul este o cultură avantajoasă și din perspectiva crizei forței de muncă din România.

“Când spunem criza forței de muncă, ce ați fi vrut? Să rămână toți aici să lucreze pe o sută de lei”, conchide Ioan Horga.

La ora actuală, prețul unui kilogram de alune în coajă, pe piața internațională, este cuprins între 3 și 6 euro, în timp ce kilogramul de alune decojite valorează 20 de euro. Cea mai mare plantație de alun din România este înființată în zona colinară a județului Timiș și se întinde pe mai bine de 700 de hectare.