47 de ani de la cutremurul devastator din 4 martie 1977

Astăzi se împlinesc 47 de ani de când România a fost zguduită de un puternic cutremur care a pus la pământ zeci de clădiri și a omorât peste 1.500 de oameni.

Articol de Radio Timișoara, 4 martie 2024, 06:30 / actualizat: 4 martie 2024, 7:57

În seara zilei de vineri 4 martie 1977, România a fost zguduită de un cutremur cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, având epicentrul în Munţii Vrancei.

Precedentul mare seism din secolul al XX-lea produs în România a avut loc la 10 noiembrie 1940, având o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter.

Cutremurul din 4 martie 1977, produs la ora 21.21, a avut o magnitudine Mw (magnitudine-moment) de 7,4 şi s-a produs la o adâncime de 94 km, arată Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.

Cutremurul a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria României. 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa în toată țara (1.424 în Bucureşti) şi 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în Bucureşti).

Un număr de 32 de clădiri de înălţime mare sau medie s-au prăbuşit în Capitală, 32.900 de locuinţe au fost grav avariate la nivel naţional, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectaţi, potrivit comunicatului menţionat.

Numeroase agenţii naţionale şi internaţionale de presă şi-au întrerupt emisiunile obişnuite pentru a informa, sub indicativul „Urgent”, despre seismul din România.

Stare de necesitate

La 5 martie 1977, a doua zi după producerea cutremurului, a fost instituită, prin Decret prezidenţial, starea de necesitate pe întreg teritoriul ţării.

Pe primul plan s-a aflat urgentarea scoaterii tuturor victimelor cutremurului de sub dărâmături, identificarea tuturor locuinţelor şi a clădirilor publice cu avarii, în vederea evacuării lor imediate.

Au fost luate măsuri pentru asigurarea cazării sinistraţilor, în acest scop stabilindu-se închiderea temporară a unor institute de învăţământ superior şi punerea la dispoziţia populaţiei sinistrate a căminelor studenţeşti.

În Bucureşti şi în alte localităţi din ţară unde s-au produs avarii ale clădirilor şi ale reţelei de distribuire a gazelor, a fost oprită, provizoriu, aprovizionarea cu gaze naturale, pentru a se evita producerea unor explozii şi incendii.

În urma cutremurului şi-au pierdut viaţa multe personalităţi ale vieţii culturale, artistice şi ştiinţifice. Printre ei se numără Anatol Emilian Baconsky, Savin Bratu, Alexandru Ivasiuc, Mihai Gafiţa, Veronica Porumbacu, Toma Caragiu, Doina Badea, Alexandru Bocăneţ, fizicienii acad. Florin Ciorăscu şi acad. Paul C. Petrescu și mulți alții.

Sursa: Agerpres