Sfaturi pentru micii agricultori în prag de toamnă

Profesorul Viorel Berar de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului vine în întâmpinarea micilor agricultori cu recomandări legate de lucrările specifice acestei perioade.

Articol de Radio Timișoara, 30 august 2021, 16:42

În câteva zile intrăm în luna lui Răpciune, perioadă cu lună în descreștere, benefică pentru a face recoltări de legume și fructe, care recoltate în acestă fază a lunii se păstrează un timp mai îndelungat și se conservă mai bine.

În legumicultură, în această perioadă putem continua să semănăm salata și spanacul pentru recoltare în toamnă și să mobilizăm solul pe parcelele care au fost eliberate de culturi, pentru a păstra mai bine apa în sol.

O cultură pe care o regăsim în fiecare gospodărie și care se înființează de la fine de august și până prin 10 octombrie este cea de căpșuni. Trebuie reținut faptul că prin plantare la începutul perioadei recomandate, sfârșit de august – mijloc de septembrie, plantele au timp să se fortifice până la venirea iernii, formând un sistem radicular bogat și o rozetă de frunze capabile să mențină planta în viață până primăvara viitoare și să reziste mai bine la gerurile de peste iarnă. Spre exemplu, de menționat faptul că un nivel al umidității de 70 – 75% în sol, plantele încep să formeze rădăcini noi la 5 – 6 zile după plantare, când temperatura aerului este de 8 până la 9 grade Celsius și la 2 până la 3 zile de la plantare când temperatura aerului înregistrează valori de 18 – 22 de grade Celsius. Nu se recomandă ca plantarea să depășească mijlocul lunii octombrie, deoarece condițiile de mediu, în special cele legate de temperatură, nu mai sunt favorabile formării de rădăcini și de rozete de frunze noi. În plus, prin plantarea prea târzie există pericolul apariției fenomenului de descălțare a plantelor, către sfârșitul perioadei de iarnă. Descălțarea constă în dezvelirea unei părți a sistemului radicular al plantelor de căpșun produsă prin sfărâmarea și deplasarea pământului de pe rădăcini datorită alternării înghețului cu dezghețul la suprafața solului. Pentru plantările de toamnă se alege o premergătoare care să părăsească terenul cu cel puțin o lună înainte pentru a avea timpul necesar pregătiri unui bun pat germinativ. Cele mai bune premergătoare sunt leguminoasele, așa cum sunt mazărea sau fasolea, urmate de legumele rădăcinoase. În cazul în care cultura se înființează după usturoi, ceapă, castraveți, tomate, ardei și vinete, specii gazdă intermediare pentru viermii sârmă, se recomandă să tratăm solul pentru distrugerea rezervei de dăunători din sol. Căpșunul reacționează foarte bine la fertilizarea organică cu gunoi de grajd sau cu compost în cantitate de 3 până la 4 kg pe metru patrat. Un alt îngrășământ ușor de procurat în mediul rural este gunoiul de pasăre provenit din dejecțiile acestora, sursă ce constituie un îngrășământ cu acțiune rapidă și cu conținut în azot aproape dublu față de gunoiul de grajd. Anual putem aduna circa 6 kg de gunoi de la o găină, 8 kg de la o rață și 14 kg de la o gâscă. Gunoiul de păsări îl putem utiliza diluat în apă în proporție de 1 la 10. Mobilizarea solului trebuie făcută la 28 – 30 de centimetri, ținând cont de faptul că odată plantată cultura de căpșun rămâne pe același loc timp de 3 ani. Mărunțirea solului trebuie făcută  foarte bine, ca pentru o cultură legumicolă, de acest lucru depinzând calitatea lucrării de plantare a stolonilor. Mărunțirea corespunzătoare a solului favorizează și o bună dezvoltare a sistemului radicular, marea masă a rădăcinilor dezvoltându-se în stratul de sol de 20 până la 30 de centimetri. Este bine cunoscut faptul că numai un sistem radicular bine dezvoltat va conduce la obținerea de plante viguroase ce vor putea fructifica la potențial maxim. Pentru a realiza o cultură profitabilă este necesar să avem asigurată și o sursă de apă în vederea aplicării de udări, perioadele de secetă din ultimii ani fiind tot mai frecvente. Plantarea căpșunului poate fi făcută în rânduri simple la 80 până la 90 de centimetri între rânduri și 20 până la 30 de centimetri pe rând, realizând o desime de 4 până la 5 plante pe metru patrat. Înainte de plantare stolonii se fasonează retezând toate vârfurile rădăcinilor cu 10 – 15 centimetri, în funcție de vigoarea plantelor. După plantare rădăcina trebuie să rămână dreaptă în sol, deoarece în caz contrar plantele nu se vor dezvolta și cu timpul se pot usca. După plantare, coletul plantelor trebuie să rămână la nivelul solului, iar inima plantei sau mugurele central să nu fie acoperit cu pământ deoarece de acolo pornesc toate frunzele și influorescențele. Dacă acesta este acoperit plantele suferă și cu timpul pot să piară. După plantare se udă frecvent până constatăm că plantele s-au prins și au fosrmat 2 până la 3 frunze noi. Pentru o eșalonare a producției se recomandă să plantăm între 2 până la 3 soiuri.

Închei intervenția mea de astăzi dorindu-vă sănătate multă, o săptămână bogată în realizări, și vă spun Doamne ajută!