Noile provocări ale economiei românești: transferul deciziei spre agenții guvernamentale și inegalitatea elitelor

Provocările economice nu mai țin doar de politici bugetare sau decizii publice clasice, ci de influența tot mai mare a agențiilor aflate în subordinea guvernelor, atrage atenția un specialist în economie publică.

Articol de Radio Timișoara, 15 iulie 2025, 18:00 / actualizat: 16 iulie 2025, 7:39

Agențiile guvernamentale, sinecurile și noile forme de inegalitate – toate pot genera dezechilibre economice și politice serioase, atrage atenția profesorul Mihai Mutașcu, profesor de Economie Publică la Universitatea de Vest din Timișoara. El susține că adevărata putere de decizie se mută dinspre guvern spre structuri paralele și adesea supradimensionate.

„Statele lumii nu se mai confruntă cu problemele de corecție economică și corecția în sensul politicilor, deciziilor publice, ci se confruntă cu problema agențiilor guvernamentale. Ce se întâmplă ca să înțelegem? În loc ca problema să-ți vină din zona decizională politică – guvern –, ea îți vine din agențiile arondate guvernului, care în ultima perioadă au început să legifereze. Ele trebuie să aibă strict rol de supraveghere. Exemple concrete, da? Vorbim de Consiliul Concurenței, ANCOM, ASF… toate aceste agenții, dacă urmărim foarte atent, au niște salarii imense și au început să legifereze de fapt chestiuni care nu sunt de resortul lor. Gândiți-vă că rolul decizional este transmis de la guvern către zona de agenție.”

Agențiile devin astfel instrumente de răsplătire a fidelităților politice, spune profesorul Mihai Mutașcu.

„Mulțumirea care se face celor care sprijină partidele se face prin aceste agenții. Deci, practic, ele au fost burdușite de sinecuriști, oameni care n-au absolut nicio legătură – nu numai cu profesia, dar nici cu societatea –, n-au legătură cu realitatea din care fac parte, au niște salarii imense, funcționează cum funcționează. E clar că ține de guvern. Guvernul este cel care transferă aceste prerogative acestor agenții. El poate să regleze foarte ușor chestia. Deci întrebarea este dacă se și vrea.”

Inegalitatea pe orizontală

Pe lângă problema instituțională, România se confruntă cu o nouă formă de inegalitate, mai subtilă, dar cu efecte majore: inegalitatea între clasele de bogați.

„România, problema noastră, este inegalitatea între foarte bogați și foarte săraci. Ce se întâmplă în ultimul timp – și sunt studii, este noul curent – este faptul că noi avem inegalități pe orizontală, nu între bogați şi săraci. Noi am început să avem inegalități, în numai România, între clasa de bogați, clasa medie și clasa de săraci. Practic, în momentul în care ai inegalități pe clasa de bogați, unii bogați sunt mai bogați decât bogații, iar unii sunt mai săraci decât săracii. E o mare problemă. Cu cât inegalitatea este mai mare între bogați, foarte interesant, cu atât instabilitatea politică este mai mare.”

Elite economice, elite politice – două lumi care se intersectează și se influențează reciproc, nu întotdeauna în favoarea echilibrului social, explică profesorul de economie publică, Mihai Mutașcu.

„Elitele sunt de două categorii, cel puțin din punctul meu de vedere. Vorbim de elite care vin din zona business-ului, care tangențial au legătură cu politicul și vorbim de elite în zona politicului. Dacă cele din zona politicului au puterea decizională, cele din zona businessului au putere financiară. Ele tot timpul interacționează. Și atunci, dacă există această interacțiune, există și fricțiuni între cele două categorii.”

Un sistem economic instabil poate pleca nu de la cei săraci, ci chiar de la cei privilegiați. Iar întrebarea rămâne dacă mai avem sau nu capacitatea de a recâștiga controlul democratic asupra deciziilor.